17 martie 2021

Și-așa-mi vine cîteodată

Măi macronilor, castecșilor, veranilor și alți tovarăși, printre care n-aș uita-o pe proasta de mărăcineană și pe toți ăștia din opoziție, că-s socialiști, verzi, melanșoniști sau lepeniști,

măi merkelițo, ursulo, borisule, etc,

măi doctorilor care aveți impresia că lumea trebuie să semene cu un spital, care ne vreți pe toți bolnavi și închiși și pe care vă văd toată ziua cum jubilați din ce în ce mai tare cînd merge din ce în ce mai prost, și vă întristați din ce în ce mai tare cînd merge ceva mai bine,

măi jurnaliștilor și măi blogărilor de succes, măi moralizatorilor de circumstanță (nu știam că există atîția sfinți printre noi), măi data scientiștilor, măi utilizatorilor necontrolați ai noțiunii de "funcție exponențială", care vă bucurați și voi că aveți un căcat cald de mîncat de vreun an încoace,

măi oameni buni care umblați cu două măști și cu vizieră singuri pe cîmp, 

aș vrea să vă văd pe toți închiși undeva împreună, într-un țarc ermetic unde să vă păziți unii pe alții și unii de alții, să vă acuzați între voi că nu purtați corect masca, să analizați ce grafice vreți voi, să vă dați amenzi unii altora, să arvuniți viitorul copiilor voștri, să vă îndatorați voi între voi, să vă rambursați unii altora și să vă contaminați voi între voi cu ce viruși vreți voi și într-un final să muriți, dar mai repede.