23 martie 2007

Zălog de legămînt

Am descoperit azi cu mîndrie patriotică şi avînt revoluţionar că nu sînt singurul fost pionier din echipă. Uwe, neamţul berlinez de est şi Gingko, chinezul, mi-au mărturisit cu tremur în glas şi nostalgie că şi ei au purtat odinioară cravata roşie fluturînd în vînt sub stindardul Partidului, fluturînd şi el, la reuniunile patriotico-revoluţionare în careu din glorioasele timpuri trecute. Cum toţi ducem nestinsă în inimile noastre flacăra revoluţiei proletariatului şi avînd în vedere originile noastre sănătoase, am hotărît pe loc să constituim bazele organizaţiei de pionieri pe întreprindere. M-am autopropus şi am acceptat imediat funcţia de comandant de detaşament, un vechi vis pe care nu credeam să îl mai văd împlinit vreodată. Eu aş fi fost şi pentru o organizaţie de şoimi ai patriei, însă cei doi nu dădeau semne că ar fi la curent cu această noţiune.

Tot înainte!

4 comentarii:

Anonim spunea...

intaiul meu cuvant
de pi-o-nI-er!

M spunea...

Am stat si m-am gindit. Esti cu adevarat un baftos. Eu, cum imi rostogolesc zilele printre capitalisti pur-singe* cu legatura directa la Ricardo si Smith, nu m-am scos decit cu o posibila viitoare seara cultural-distractiva in institutie (nu se stie inca cind - scuzati cacofonia) unde ar urma sa impartasesc alesei audiente amintiri si snoave de pe lumea cealalta. Oricum sint un util izvod de perspectivare si in repetate rinduri mi se cere opinia alternativ-ravasitoare; cred ca in curind o sa cer o marire de salariu; prea ma simt exploatata din punctul asta de vedere, fir-ar ei sa fie de obsedati de plusvaloare.

* - Exagerez, desigur. Spre norocul meu, nu sint singura infiltrata in sistem. Ii sapam din interior.

¡Viva la Revolución!

Anonim spunea...

salut voios de pionier!
fii de bravi eroi, tot inainte, spre viitorul luminos!

super!

Mistrecul spunea...

Si eu sunt un pinoier de frunte (fost comandant de detasament), infiltrat in sistemul capitalist. Tovarasi, impreuna vom imvinge! Vom construi viitorul luminos al intregii omeniri! (
Pacat ca am ratat deadline-ul de anul 2000, da' asta e!)

Trimiteți un comentariu