Ieri n-am mai plecat cu bicicleta la servici. Mă cam dureau picioarele și, în plus, un cauciuc era uzat. Comandasem niște schwalbe marathon plus pe care nu apucasem să le montez. Apoi era vineri 13 și în ultima vreme automobiliștii dau mari semne de nervozitate, așa că n-am vrut să forțez norocul.
La Saint Lazare am văzut militari vigipirați. Nimic deosebit. La Gare du Nord am așteptat 10min un RER, era nu știu ce pană din cauza unui semnal de alarmă tras aiurea.
La Saint Denis totul era calm. M-am instalat în birou, am citit mailuri, m-am certat cu un bou care vroia să îi fac un sau logic între două stringuri. Pe geam se vedea frumos Stade de France la o zvîrlitură de băț. Aprinseseră luminile pe stadion pentru meciul din seara respectivă. Pe autostrada ce șerpuiește pe lîngă stadion nimic deosebit: aceleași ambuteiaje, depășiri periculoase, motociclete făcînd slalom printre mașini, ambulanțe cu girofarul aprins, mașini de poliție. Dincolo de stadion e o esplanadă cu un Quick la care mai mergem la prînz cînd la cantină chiar nu se mai poate. Lîngă Quick e un Decathlon la care îmi cheltui regulat salariul la raionul de biciclete.
Am ieșit la prînz prin cartier, să mă plimb. Poliția ridica toate mașinile parcate pe marginea drumului ca să evite eventualele incendii cu ocazia meciului.
Am revenit în birou. Aprinseseră în plus niște lumini violete pe Stade de France.
Mi-am amintit că RER-ul mergea prost și am regretat că nu eram cu bicicleta. Îmi cumpărasem săptămîna trecută dintr-un magazin de hipsteri de pe Rue de la fontaine au roi din Paris niște pantaloni de commuter de care eram foarte mulțumit și mîndru. M-am certat din nou cu boul cu stringurile drept pentru care am hotărît să nu mai fac nimic util pînă seara. Am ieșit de la birou. Tot cartierul, vidat de mașini, era înțesat de poliție care controla suporterii la ieșirea de la RER. Le confiscau berile și pe unii îi percheziționau.
M-am oprit la Defense într-un magazin de țoale. Paznicii controlau sumar lumea în genți la intrare. Mi-am luat trei perechi de ciorapi și două perechi de chiloți de pe raft și am mers la casă. Casierița m-a întrebat clipind ghiduș dacă totul s-a petrecut bine. Apoi am mers pe jos pînă acasă. Mi-am montat cauciucurile noi, înjurînd sporadic printre dinți pe inventatorii butucului cu viteze integrate și a frînelor "rollerbrake". Pe la 9 și jumate am dat drumul la televizor.
Gata.