E pe aicișa unul care pretinde că a lucrat la linched in before și că a obținut mari succese pe acolo. L-am prins că nu știe niște chestii de bază. Dacă nu s-ar da rotund din orice, n-ar fi mare problemă, nimeni nu s-a născut învățat. În rest, face trafic cu țigări electronice. Am înțeles că e nu știu ce legislație și nu pot fi puse în vînzare aparate din astea care depășesc o anumită putere. Așa că își procură agregatele angro de la un furnizor belgian de pe piața neagră și după aceea le vinde la cei doritori, prelevînd un mic adaos. Cînd îl cauți să ceva, e jos, în frig, scoțînd pe nas vapori groși, negri-maronii, cu diverse arome. Lucrează adesea în remote și se conectează la daily pe skype. Îl auzi în microfon cum suflă aburii între două respirații, cam ca Vader.
Are și doi prieteni prin zonă. Cînd te uiți la ei, zici că s-au adunat niște homeleși/junkies de pe stradă: unul are ghiuluri pe toate degetele și belciuge în nas, amîndoi au dinți lipsă, voci tabagice și put a nespălat, celălalt e gras, îi curge mătreața pe umerii unui sacou soios și vorbește wesh.
Alături stau două reptile în costum care o freacă toată ziua, dînd ordine și plimbîndu-se prin Japonia în delegație, niște supraviețuitori de 25 de ani în firmă, obligați să fie agili de noua orînduire. Unul stă la 1km de birou, vine cu mașina și se plînge de ambuteiaje și de Anne Hidalgo. Celălalt e evreu cu ceva origini românești, cu cetățenie dublă chiliană-franceză și care, pe lîngă că se plînge și el de Anne Hidalgo, vine la petrecerile firmei și critică mereu bugetele exorbitante pentru guleai. Dar mănîncă și bea. Face parte dintr-o asociație care militează contra creșterii tarifelor și amenzilor pentru parcarea stradală în suburbia lui.
Mai e unul, scrum master, italian. Stă la Londra și vine săptămînal cu trenul. Are un fel de a fi hăituit, mereu pe fugă, uitîndu-se adesea în spate de parcă l-ar urmări cineva. Vine dimineața la daily și lipește post-it-uri pe perete și după aia pleacă val vîrtej în vreo ședință cu instanțele superioare. E băiat bun, am fost cu el la pizzerie, dar n-am mai intrat că scria ceva cu cazzo duro pe ușă, ceea ce era destul de vulgar.
De vreo lună și ceva am pe cap și niște indieni care vin să ne ia joburile. Vorbim globish între noi. La început mi-era greu să înțeleg ce spuneau, dar acum m-am mai obișnuit. Ba mi-au dat și niște filme pe cheie USB. Reptilele în costum se poartă mereu urît spre foarte urît cu ei. Unuia i-a născut nevasta în timp ce țineam nu știu ce ședință. Nu mănîncă niciodată la cantină, gătesc la hotel și vin cu mîncarea în gamelă. Mi-au explicat că, pe de o parte e prea scump să mănînce la cantină, pe de alta n-are nici un gust pentru ei. Unul e vegetarian prin tradiție/religie, unul e musulman și a găsit o moschee prin apropiere, unul e gras și rîgîie în special pe după amiaza. Altul bea alcool și nu e prostuț, îmi place de el. E și o tipă care a încins dansuri bolywoodiene la ultima petrecere corporatistă, fain.
Din cînd în cînd mai vine să ne vadă un fel de guru al agilității, ca să vadă dacă respectăm întru totul religia manifestului agil și dacă post-it-urile sînt lipite corect pe perete. Ultima data, cînd beam o cafea cu el, what else, m-a întrebat dacă nu vreau să mă supun unui test psihologic/de personalitate, că a remarcat că am tendința să mă sprijin pe piciorul stîng.
Avem și un chel prin zonă. M-am întîlnit cu el pe culoar și n-a vrut să dea mîna cu mine. Mi-a zis că e cea mai sigură metodă să nu ne îmbolnăvim reciproc. L-am întrebat dacă are cumva sida sau gastro-enterită. Mi-a zis că nu. M-am gîndit apoi că poate m-a văzut într-o zi cum mă scobeam în nas.
