18 martie 2014

Au fost cîteva zile cu vremea foarte frumoasă: soare, temperaturi de 18-20 de grade, fără vînt. Și astfel s-a așternut peste cîmpie o pîclă gălbuie de nu se mai zărea nici vîrful turnului Eiffel prin ea. Acuma că era de la nemți, care ard cărbune într-o veselie de cînd au oprit centralele nucleare sau de la mașinile care ard motorina degeaba în ambuteiaje, cine știe. Cert este că, după cîteva zile în care m-a usturat bine gîtul, guvernul s-a scărpinat în cap și a instituit măsura ceaușistă a circulatului cu soț și fără soț: zi impara, mașini cu număr impar, zi para, mașini cu număr par, cu o listă întreagă de excepții. Cei 10km pînă la birou au fost ieri o plăcere: nici un scuterist nu mi-a dat fiori reci, nu m-a claxonat nici o mașină, n-am avut de depășit nici o coloana de automobile oprite la stop și nici un camion nu m-a împins înspre bordură. Pînă și semafoarele au fost destul de verzi.

Azi, cînd măsura nu mai e în vigoare, toți cei care n-au putut să își scoată ieri dieselurile din garaj au hotărît să se răzbune. A fost un ambuteiaj imens de la început pînă la sfîrșit, cu oameni nervoși, cu scutere pîrîitoare, concert de claxoane, cu camioane blocate în intersecții într-un nor de particule fine. Mai aveam vreo 2km cînd am depășit-o pe doamna de la marketing care își pedala agale bicicleta ei electrică, ferindu-se de un camion ce ieșea dintr-o curte fără să se asigure.

Vine o intersecție mai mare, se face roșu, intersecția e blocată de mașini, eu mă fac că nu văd roșul și că nu o văd nici pe ea. Mă uit cu atenție în stînga, apoi în dreapta, mă strecor printre barele mașinilor pînă în mijlocul intersecției, las să treacă vreo 3 pîrțîitori din dreapta, trec cu grijă și dupa aia o iau direct pe sub podul de cale ferată. O tai la stînga, sperii vreo doi pietoni care traversau strada în diagonală și ridic mîinile în aer în semn de "am cîștigat și cursa asta". Apoi intru în curtea întreprinderii, descalec și încep să mă dezechipez. Apare după o vreme și doamna de la marketing, răvășită, declarîndu-mi că am un comportament periculos. Asta m-a pus puțin pe gînduri.

13 comentarii:

lektor spunea...

Hehe, fain:)

Cum vine imbracata doamna de la marketing? Se schimba la serviciu, sau ramine sportiva?

Zdrîngu spunea...

Am stat ieri vreo 200m in urma ei ca sa profit de aspiratie :) asa ca am putut studia. Avea ciorapi fini negri, niste pantofi cu tocul jos si peste ciorapi avea trasi niste pantalonasi scurti de ciclist, din aia cu pernuta. Sus avea o geaca scurta cu vesta galbena reflectorizanta deasupra.

lektor spunea...

m-a bagat la mititica cumva?

lektor spunea...

Intrebam daca doamna de la marketing se duce la toaleta ca sa se remachieze si sa-si ia tinuta canonica de scirbici. Prin comparatie, wotan al meu se sterge doar cu un prosop si sta suflecat pina la briu:)

deh, les bosches, on peut pas avoir des pretentions:)

Zdrîngu spunea...

Pai nu stiu ce mai face ea dupa ce isi parcheaza vehicolul. Ma gindesc totusi ca nu sta in cuissard toata ziua. Avem vestiare la scirbici, nu-i asta o problema, oricum. Si eu ma schimb cind ajung, desi nu-s imbracat (foarte) sportiv.

lektor spunea...

Ati fost la vot?

Zdrîngu spunea...

"A voté!"

lektor spunea...

tot ump-ul iese?

Zdrîngu spunea...

Pai depinde de comuna, ca-s alegeri locale. La mine in urbe cred ca iese UMP-ul din primul tur.

lektor spunea...

Pai la tine intrebam.

Apropo, ce intentie de vot pe tara are FN? Aici socialistii (la guvernare) au fost intrecuti mai nou pina si de dansk folkeparti. Primii mai au abia in jur de 18, ceilalti aproape 20. UMP-ul local e cel mai tare, cu 27.

Zdrîngu spunea...

FN-ul are scor global destul de slab la alegerile astea locale. Totusi, au sanse mari sa cistige macar un primar, la Hénin Beaumont si or mai fi si alte bleduri unde mai au ceva sanse.
Mai vedem diseara.

lektor spunea...

Da, anul trecut in noiembrie a cistigat si DF primul post de primar din istorie, si chiar unul dintre cele sapte posibile din copenhaga.

Zdrîngu spunea...

A ieșit nasol. Vin vremuri interesante.

Trimiteți un comentariu