De cîte ori scriu ceva pe aici, mi se întîmplă ceva nasol, fie mă cert cu cineva, pe acasă sau pe la birou, fie mi se sparge un cauciuc la bicicletă, fie mi se strică ceva prin casă. Că veni vorba de bicicletă, mi-am tras cauciucuri tubeless. Adică, în loc să pierd 10 minute ca să montez o cameră, mă chinui jumătate de oră cu booster de aer, cu lichid preventiv, cu ceva nervi, etc. După aia, umflu măcar o dată pe zi timp de o lună și ceva, pînă se întîmplă un miracol care face că în sfîrșit nu mai scapă pe nicăieri.
Să vedem acum ce se mai întîmplă.
Dar nu despre asta vroiam să spun. Era pe aici un băiat deștept, un fel de Nicușor D., cu ceva medalii pe la matematică și purtînd un papillon extravagant. Cédric V. îi spune. Așa, și băiatul ăsta s-a băgat și el, entuziast, în politică, sub steagul lui Micron. A cîștigat un loc de deputat, a candidat la un moment dat la primăria Parisului, dar a pierdut cu brio, spre deosebire de Nicușor, căruia pînă la urmă i-a ieșit. Bine, avea și niște idei inovante, disruptive chiar, ceva legat de controlul traficului cu inteligență artificială. După aia s-a certat cu micronimea. L-au exclus sau s-a exclus singur și s-a făcut dizident. L-am văzut deunăzi la televizor, distribuind pliante electorale într-o piață, în propria campanie pentru un nou mandat de deputat. Acum e la ecologiști. Iar ecologiștii, în urma derutei de la prezidențiale, s-au dat cu Mélenchon. Deci, Cédric V. e cu Mélenchon, adică cu extrema stîngă. Extrema stîngă, ca extrema dreaptă, vrea afară din NATO și UE și nu vrea să trimită arme la ucraineni. Lui Cédric V. nu-i prea place să recunoască cu cine e dar, pînă la urmă, așa e.
Înțeleg că amicul Jérôme, cu care mai pedalez în weekend, își permite să fie melanșonist, că mai mult nu-l duce capul. Dar Cédric V. e, prin definiție, deștept. Pînă la urmă ce este deșteptăciunea?
4 comentarii:
Mai nou cind må enervez bag o bere. Unii zic ca sint nervos tot timpul.
Cedric åla e meserias råu på nivel de mate, dar are si el cucuveaua lui.
Păi asta zic și eu: ca e meseriaș. Și totuși se bagă în chestii din astea, probabil sperînd să iasă neșifonat.
Nu prea înțeleg ce au în cap oamenii ăștia cînd o dau cotită în felul ăsta. Lor, ca vulcani, li se pare logic?
E clar că în politică nu poți cîștiga dacă nu te renegi pe tine însuți, cam ca în filmul cu Robert Redford. Și totuși, cu Mélenchon?
Am trei francezi in institut. Unul e aparent apolitic (e cam negru si probabil ca tine cu Mbape), dar åialalti doi sint comunisti anarhisti, verzo rosii. Au ambii intre 32 si 35 de ani, au vazut lumea, bagå vinuri bune, sint cititi, dar degeaba. O fi moda, dracu s-o ia.
După mine, la Villani problema e că își joacă supraviețuirea politică. Nu i-a mers cu macronii, s-a dat cu ecologiștii că era cea mai neutră soluție, dar s-a trezit fără să vrea la melanșoniști. Și acuma nu mai are de ales. Dar orișicît ...
Trimiteți un comentariu