08 decembrie 2006

Nu-i totul pierdut

Adineauri, cînd ieşeam din birou neştiind ce să fac, să îmi umplu sticla de apă de la cişmeaua de alături în care din cînd în cînd cineva scuipă horcăit sau să mă duc jos să îmi iau nişte aqua minerale naturale frizzante, am zărit pe biroul lui F., camerunezul, Les quatres vérités (Home truths) de David Lodge.

În sfîrşit cineva cu care se poate discuta şi altceva decît despre ultima versiune de ceva! Partea proasta e că, de la atîta entuziasm, i-am dezvăluit fără să vreau, dar nu mai puţin nedelicat, deznodămîntul de la cartea de pe biroul lui şi m-am simţit obligat să îi spun că îi aduc luni să citească exemplarul meu din Changement de décor (Changing places). O să-l presez în fiecare zi să văd pe unde e, nu cumva să nu mi-l dea îndărăt, că ţin prea mult la cărţile lui Lodge ca să-mi permit din astea cu ele.

Gata, mă duc să îmi iau Hamărul de la garaj.

5 comentarii:

Anonim spunea...

Un peu off-topique:

Mais c'est tres jolie
Votre Pari(s)

(asta apropo de Parija pe Flickr)

Iliuţă spunea...

Eh, ma descurc si eu cum pot.

Anonim spunea...

L-am citit si eu pe lodge de 2 ori in romaneste si o data in frantuzeste dar de romanele astea inca n-am dat; o fi altul...

Iliuţă spunea...

Mai cauta, cine stie, poate gasesti.

tot eu, roxana spunea...

Chiar am sa mai caut deoarece ma distreaza teribil si nu ma plictiseste deloc.

Trimiteți un comentariu