09 ianuarie 2012

Mens sana mentosano

Primii cincizeci de kilometri de anul acesta au însemnat și primul cauciuc spart. În timp ce băteam mărunt din buze pe mal, încercînd să îmi amintesc din copilărie cum se schimbă o cameră de bicicletă, mai trăgeam din cînd în cînd cu ochiul la plutonul fruntaș care trecea în viteză pe acolo.

Pot astfel, după observații, să clasific bicicletele de la Longchamp în următoarele categorii:
  • biciclete de 6,5kg, fibră de carbon, preț mult peste 3000 de euro, călărite de 
  • Armstrongi și Contadori epilați, îmbrăcați în lycra, cu însemnele clubului pe spate, pe fund și pe coapse, căști aerodinamice, pedale automate, viteză medie  de 35-40km/h, rulează cam două ore. Pedalează numai în pluton de minim 20 de persoane. Disprețuiesc și înjură cu sete pe oricine le stă în cale. 
  • cadre superioare sau tipi din șou biz, cu burți, îmbrăcați și echipați cam la fel, dar cu medie de 20km/h, pedalează doi cîte doi și discută afaceri sau despre femei. Îi enervează pe Armstrongi și Contadori care îi înjură cu sete.
  • cursiere vintage, cu vîrste de 30-50 de ani, 12-15kg, stare impecabilă, cadru din oțel, schimbătoare de viteză pe ghidon, călărite de
  • moșuleți la vreo 60 de ani, fără căști, cu șepcuță și tricou Turul Franței '75, pedale cu curele, medie de 25km/h, rulează 5-6 ore fără să se oprească, solitari sau în plutoane de maxim 5. Inspiră respect pînă și Armstrongilor și Contadorilor și nu îi înjură nimeni.
  • cadre medii dinamice, Paris sau proche banlieue, li se pare cool să aibă biciclete vintage cu schimbătoare Shimano sau Campagnolo pe care au plătit un preț confidențial, lycra de la Decathlon, nu fac parte din nici un club, fără cască, rulează cîte doi-trei sau încearcă să țină pasul cu Armstrongii și Contadorii care îi înjură, medie de 25-30km/h, nu rezistă mai mult de 5 ture. Tipii ăștia mai pot fi văzuți și pe fixies, obligatoriu vintage.
  • cursiere moderne de marcă sau nu sau biciclete fitness de rută, cu coarnele drepte, cadru din aluminiu, furca eventual din carbon, 9-11kg, preț între 500 și 1500 de euro, călărite de 
  • cadre simple sau medii, Paris sau proche banlieue, fără mari pretenții, dar cărora totuși nu le cade bine să circule pe o bicicletă la 300 de euro, veniți să facă mișcare, polyester de la Decathlon, nu fac parte din nici un club, cu cască, rulează singuri sau se mai agață de moșuleții vintage cu care discută din cînd în cînd, medie între 25-30km/h, rulează 10-12 ture, 1h-1h30
  • biciclete cu crampoane la cauciucuri și cu amortizoare, călărite de niște tipi dificil de plasat pe scara socială, dar care îi enervează cumplit pe Armstrongi și Contadori, mai ales cînd cîte unul își bate joc de ei, punîndu-se în capul plutonului fruntaș fără nici un fel de greață sau oboseală vizibile
  • biciclete de oraș și de copii călărite de
  • părinți și de copii, cu cască, îmbrăcați în bumbac, medie de 10km/h, fac de obicei o tură și pleacă în altă parte, după ce îi înjură Armstrongii și Contadorii 
  • oameni fără pretenții de nici un fel, îmbrăcați în bumbac sau polyester, cu cască sau fără, veniți să dezmorțească un pic mașina, rulează o oră, două, trei, medie între 10 și 20km/h, nu le pasă de înjurăturile Armstrongilor și Contadorilor
Ca o concluzie, pot acum să afirm că schimbatul unei camere de bicicletă este o operație destul de simplă ce ia maximum 15min atunci cînd dispunem de materialele necesare: cameră, pompă și două spatule pentru demontat cauciucul.

O a doua concluzie e că, dacă doriți să flambați cu calvados clătitele cu mere, e bine să încălziți calvadosul în prealabil, că dacă nu aveți prealabil, nu ia foc.

2 comentarii:

Costel spunea...

Dar bicicletele cu buzunare pe laterale pt carne de vitel?
Dar tricicletele? :)

Zdrîngu spunea...

Am cărat și eu la viața mea carne de vitel pe Pegas, cu frică de miliție, dar nu aveam buzunare laterale. Carnea era pusă la fundul unei genți mari, acoperită de mere sau cartofi, iar geanta era legată cu sfoară de portbagajul bicicletei.

În locul de care vorbesc mai apar din cînd în cînd "cicloturiști" cu coburi la stînga și la dreapta, în față și în spate dar de regulăr nu stau mult. Triciclete mai văd pe margine, dar ar fi sinucigaș să se bage printre biciclete. Acolo e un fel de Mecca ciclismului la Paris, sînt cel puțin două clavicule rupte în weekend și 2-3 morți pe an...

Trimiteți un comentariu