14 octombrie 2025

Au angajat-o pe una la noi, o cheamă Grace Kelly, după prenume. Vine sfîrșitul lumii, vă spun.

Am răspuns la o ofertă de muncă, să văd dacă mai valorez ceva pe piață. Intru în contact cu un băiet din Spanea, omonim cu mine, din părinți români. Vorbim, frumos, facem glume, cică să organizăm o întîlnire cu Federico Fellini, din Italea, să vedem care e urmarea. Mă pieptăn, pun un tricou curat pe mine, rămîn totuși în pantaloni scurți că pe ecran nu se vede, îmi fac un setup cu un perete alb în spate și, cu fondul blurat, mă conectez la ora convenită. Stau, fac grimase la cameră, aștept și după o vreme mă deconectez, că n-a mai venit nimeni. După vreo jumate de oră, mă caută disperat omonimul la telefon, că cică să le mai dau o șansă, că n-au putut, etc. Am răspuns cu un mesaj foarte politicos că ne oprim aici. Fac of.

Într-o zi refuz o invitație la prînz la kebabul de la colț și mă duc să îmi iau o salată de la bulanjerie ca să o mănînc în parc. O mănînc și apoi mă duc să mă plimb prin apropiere, că încă era frumos afară, été indien. Este o insulă pe Sena în zona aia, unde au construit băieții o sală de concert de rupe gura tîrgului, cu o bilă uriașă din sticlă și niște panouri solare ce culisează pe o șină din jurul clădirii. E și un parc pe acoperiș, ceva de speriat. Mă gîndesc totuși cum vor îmbătrîni betoanele și sticlele alea și cam cît o să dureze pînă la prima renovare capitală. Ca să ajungi la parcul de pe acoperiș, urci pe niște trepte interminabil de lungi. Și în josul treptelor era o gașcă de bărboși, animată de un fel de colonel bărbos și el. Păreau să facă sport ceva pe acolo, săreau peste balustrade și urcau scările pînă cădeau pe jos de epuizare. Și colonelul ăsta răcnea la ei fără încetare spunîndu-le să nu mai arate altora cît de obosiți sînt, că de aia pierd toate bătăliile, că trebuie să suporte toate privațiunile, că numai astfel vor învinge. Și îi auzeam și pe soldați cum vorbeau între ei, că hai, că sîntem aici ca frații, să ne tragem pe toți în sus unii pe alții. M-am cam înspăimîntat puțin. Sper totuși că era un club de sport. Sau poate am asistat la un antrenament al unui regiment al statului islamic?

Un comentariu:

lektor spunea...

Poate nu erau bårbi ci måsti de gaze :)

Trimiteți un comentariu