Hotărât lucru, luna asta era predestinată a fi luna recordurilor: aveam deja 350km cu bicicleta, scrisesem deja 3 posturi pe blog și iată-l și pe-al patrulea. Era ceva anormal la mijloc.
Începusem cel de-al 16-lea km din dimineața asta și carburam bine cu șaua reglată la milimetru și roțile umflate exact la presiunea optimă. Era o vreme splendidă, călduț, cu soare și fără vânt, été indien. Înaintam bine, cu fiecare tur de pistă îmi îmbunătățeam media orară, ajunsesem cam la 33km/h, cu maximuri de 45, sub 25 nu coboram și nu simțeam nici urma de oboseală. Se vede treaba că EPO-ul din biberon își făcea efectul cum trebuie, în timp ce performanțele mele erau publicate în timp real pe twitter. Depășeam fără efort pe toți obezii de pe circuit, ba chiar îndrăzneam să țin ritmul cu plutonul fruntaș. Tare bine e să profiți de apelul de aer al unui stol zumzăitor de biciclete de carbon! Eram într-un fel de beție inexplicabilă și îngrozitor de agreabilă, cam ca atunci cînd îți mângâie cerul gurii Pessac-ul preferat. Eram călare pe cai mari, ziceam că azi fac suta. La un moment dat mi-au ieșit niște funduri grase în față, am dat să le evit, plutonul fruntaș mă înghesuia din stînga, fundurile grase și încete din dreapta iar în imprudența mea am crezut că merge. Nu îmi mai amintesc decît cum casca a lovit cu zgomot asfaltul și vag cum în urmă s-a produs un carambol. Apoi au fost sirene de pompieri, după care m-am trezit cu mîna dreaptă pe fundul asistentei care îmi bandaja brațul stîng în timp ce mașina care face ping făcea ping. Nu mai fusesem la urgențe tocmai de ăhă, din ianuarie și chiar începuse să îmi fie dor de personalul medical. Apoi au mai adus pe vreo doi bicicliști tot de acolo, dar nu din același accident, cică zilnic au măcar un caz iar ca azi a fost o zi exceptională.
Acum vine partea cu morala:
- casca m-a salvat de la ceva nasol, înainte obișnuiam să râd de căscați
- imprudența se plătește scump
- mâna dreaptă e foarte utilă
Părți bune pentru mine, pentru dușmani nu știu:
- aim ălaiv
- bine că e stânga și nu dreapta
- sunt scutit o lună de zile să văd mutrele care îmi mănâncă ficații în diverse ședințe. Poate așa îi uit.
Un adidas torșăn, ce mai!
26 de comentarii:
Sper ca e mai putin grav decit pare. Insanatosire grabnica va dorim, desi asta ar duce la reintoarcerea prematura in salile de sedinte:)
Multumesc frumos. Am avantajul ca nu trebuie sa stau la spital si ca aifonul care era legat de bicicleta e întreg :) Bicicleta e zob.
-londra, 15 grade, inundatie, barca gaurita dar aifonul pluteste;
-dubai, 40 de grade, furtuna de nisip: camila e moarta dar aifonul clipeste;
-paris, 20 de grade, été indien: bicicleta zob dar aifonul rezista:)
situatia era de-a dreptul simpatica: niste oameni gemind pe jos intre fiare contorsionate si un aifon care se trezise sa vorbeasca singur, distăns fiftin point tu six chilometărs, evrigi spid sărti srii chilometărs per auăr
Imi pare sincer rau. Mie doctorul mi-a recomandat dupa fractura de peroneu si entorsa de genunchi sa fac recuperarea cu... bicicleta...
Sanatate!
Multumesc. Eh, asta este, se mai intimpla. Ne mai uitam la filme, mai citim in cărți, mai dam in bobi, asteptind sa se lipeasca clavicula. De-abia astept sa îmi iau alta bicicleta, si mai si!
Am crezut ca e gluma... clavicula, muamaaa... sper sa te faci sanatos repede. Bine c-ai avut casca, cu o asa bicicleta(si viteza).
Morala mea din povestea ta: tre' sa port casca si tre' sa-mi iau ipod. Auzisem eu ca e bun. :))
Multa sanatate!
Sînt și ceva glumițe pe ici pe colo, că nu se putea altfel :)
Clavicula e, in schimb, ruptă și doare al naibii. Dovada că n-am altceva de făcut la 4 dimineata decit sa raspund la comentarii.
Si da, casca poate fi utila, acum sint convins.
Și aifonul, evident, marturie stau multe din scrisele mele de aici :))
stai ca sinapsai acum.
Pessac? ca Buhotinu si Cotnari-urile nu iti mai plac?
Nu ca as fi gustat vreodata un Pessac :)
whatever, in weekend ma duc in Dechatlon. Sa ne echipam cu casca.
Ne-am mai intersectat oare pina acum în altă parte decît în virtual ca sa mă intrebi dacă nu îmi _mai_ plac?
Insanatosire grabnica!
Mersi, mersi!
Foarte tare lektor :)):))
tare, eu am deja zis-o... :))
Zdrangule, poate prin Moldova copilariei. A mele, a tale. Nu am nicio dovada palpabila, dar din experientele descrise de tine, prin unele locuri am trecut si eu.
Vorba aia, citeam si ziceam : "ptiu, inca unul ca minte "
D-na Arakelian, eu nu sînt moldovean :)
ce coincidenta, nici eu nu sunt moldoveanca... :))
mai duare buba, mai duare? asteptam cate-o istorioara, scrisa asa din varful degetelor...
Dar nici oltean nu sînt :)
Doare, ău, cum, nu!
Iar povești deocamdată n-am și nici dor de a scrie.
si ce, oltenii nu e si ei tot uameni? :))) tu te-ai fi nascut in zbor. :)
D-na Cora, dar am zis eu ca nu-s oameni?! De unde scurtatura asta?
dnul zdrangu, sigur v-ati lovit duar la aripa, nu si la umor? io credeam ca e super gluma asta cu oltenii, mai tare ca aia cu de ce n-au oltenii sida. :)
Vai, d-na Cora, dar eu n-am avut niciodată simtul umorului ...
bine. :)
A venit si doamna de la marketing in vizita?
Insanatosirea rapida depinde de ea. :))
Am trăit un moment măreț cu ea de față astăzi: am reușit cu mare greutate să mă scobesc în nara stîngă. Lucrurile se îndreaptă asadar, chiar dacă mai încet, căci tocmai am primit inca o săptămână de concediu "aux frais de la princesse".
Trimiteți un comentariu