Zvîrrrrrr

zvvvvÎÎÎÎÎÎÎÎÎRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR!*
Pentru mine, nu există zgomot mai excitant pe pămînt decît acela făcut de nişte reactoare care huruie în timp ce avionul în care sînt aşezat virează la capătul pistei şi în timp ce, cu inima strînsă de panică, ascult litaniile personalului navigant:

P.N.C. aux portes
Désarmement des tobogans
Vérification de la porte oposée
P.N.C., préparez vous pour le décollage

Sentimentul de pericol inerent al situaţiei este indisociabil de extrema jubilaţie a momentului. Sînt legat de scaun, fără nici o posibilitate de a reveni înapoi, stewarţii au dispărut din vedere şi stau legaţi de strapontinele lor incomode, aşa că nu am de ales şi trebuie să mă încred în tehnologia modernă. Noroc că, graţie farmecului personal, mă învîrt adesea să am un loc în primele rînduri ale aparatului şi beneficiez astfel de un pahar de şampanie de îndată ce călătorii s-au aşezat pe locurile lor, pahar care are marea calitate de a se urca repede la cap, adăugînd astel multă dulceaţă sentimentului de panică. La naiba, să gustăm mai bine din momentul prezent:
zvvvvÎÎÎÎÎÎÎÎÎRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR!
Acceleraţia mă lipeşte de scaun şi prin hublou iarba defilează în sens invers şi dispare rapid în timp ce aparatul se ridică în aer. Urechile încep să pocnească, nu mai aud nimic, văd cum oamenii din jur vorbesc precum peştii din acvariu. Avionul face un viraj şi vad jos o mare de lumini din care nu disting mare lucru. Deodată, totul devine clar, ovalul acela luminos e ca proiecţia axonometrică de la desen tehnic a unui cerc, numai că acela e bulevardul periferic şi linia aceea curbă care străbate cercul e Sena iar ştuţul acela mititel luminos dintr-o parte e turnul Eiffel.

Medamzemesio, nous vous informons que ce vol est non fumeurs ...

Încă un viraj, apoi se aude bing-bang-ul acela specific cînd stewardesa cea drăguţă de la capătul culoarului ridică receptorul şi, odată cu nişte trepidaţii pronunţate, afară se face beznă. În acelaşi moment, d'Artagnan moţăie în faţa ecranului calculatorului portabil din trenul ICE ce-l aduce din Gasconia lui natală, iar Milady simte un gol în stomac în timp ce avionul în care se află se înclină uşor înainte iar pilotul anunţă că tocmai a început procedura de aterizare. Tot în acelaşi moment, Porthos curăţă archebuza iar Athos tocmai constată dezamăgit că cel mai scump vin din magazinul în care se află costă doi euro.

Dar ce contează calitatea vinului cînd nu ne mai pasă pentru o clipă de cer sau pamînt, şi că ne-am hotărît să trăim clipa doar de dragul trăirii şi cînd berea e mai bună într-un pahar de şampanie?

----------------------
* În mod normal ar fi trebuit să scriu vrrrrrrrrrrrUUUUUUUUUUUUMMMMMMMMMMM! dar, pentru un minim de originalitate, încerc să imit cît pot de bine zgomotul de retevei aruncat în zare.