29 septembrie 2005

Ce zgomote se mai aud pe la birou

Aceasta este o însemnare plîngăreaţă, o lamentare patetică precum un urlet la lună. Nivelul de alertă psihică a fost însă atins, aşa că va trebui să îmi suportaţi din nou incontinenţa bloguitoare, dar mă consolez cu ideea că nu sînt singurul cu plîngeri la activ.

Cine zice că în bănci lucrează numai oameni respectabili se înşeală. În birou sîntem trei oameni plus şefa care este autoarea unor sporadice strigăte isterice, dar folosind limbajul articulat. Biroul alăturat comunică cu al nostru printr-o gaură practicată în zid în vederea unei supravegheri mai bune de către şefa. Acolo sălăşluiesc doi oameni blînzi şi răbdători ce aşteaptă paşnic pensia ascunşi în spatele monitoarelor, alături de o dihanie de om, cu aspect între Yeti şi Hubert de Montmirail, cu voce de Johnny Halliday.

Din caverna vecină răzbat aşadar o groază de sunete începînd cu 9h30, cu pauzele de rigoare pentru cafea, şi se sting ca prin farmec la ora 16, cînd prietenul meu pleacă acasă pîş pîş, fără nici măcar să zică orvoar.
Aceste sunete eu le-aş categorisi astfel:
  1. fluierături:
    • a pagubă
    • care încearcă să reproducă o melodie
    • care încearcă să interpreteze un potpuriu de melodii din repertoriul internaţional
  2. căscaturi cu zgomot
    • de somn, datorită partidei de golf din uichend, terminată cu o petrecere stropită din belşug
    • de plictiseală, că iarăşi şi-a permis utilizatoarea aia să îl sune cu întrebările ei tîmpite
  3. rîgîituri
    • fiziologice
    • de plăcere
  4. răgete
    • moderate, atunci cînd vorbeşte la telefon cu maică-sa
    • aşa şi aşa cînd update-ul PDA-ului cu GPS pe care îl posedă a dat greş
    • de leu, armăsar pur-sînge, cangur în călduri, Godzilla - toate deodată - atunci cînd tocmai a terminat de vorbit cu avocatul lui, care l-a anunţat că nu poate să facă nimic ca să-i anuleze suspendarea permisului de conducere pentru condus în stare de ebrietate după serata ce a urmat partidei de golf din uichend.
  5. nu ştiu cum să le spun, dar sună cam aşa: ghidi-ghidi-ghidi-ghidi şi sînt emise în special cînd subiectul e satisfăcut. De ce anume e satisfăcut rămîne încă de stabilit.
  6. zgomote hi-tech
    • produse de ultimul screen-saver dat jos de pe internet. Calculatorului i-a fost reglat în prealabil sonorul la maxim. Am remarcat totuşi fineţea gustului: este pasionat de screen-saver-e cu ceasuri elveţiene, ale căror melodii sînt luate din repertoriul clasic. Ultima în vogă era aia cu Zarathustra a lui Richard Strauss, o ştiţi voi, cîntă la un moment dat în Magnolia, cînd apare Tom Cruise, mi se pare.
    • soneria polifonică a telefonului achiziţionat săptămîna trecută, al treilea anul acesta, uitat ca de obicei direct pe birou, cu vibratorul activat. Prietenii îl sună obligatoriu din două în două minute ca să îşi dea rendez-vous la o partidă de golf la prînz pe terenul din localitatea alăturată.
Atît pentru azi, n-am încheiere la aşa ceva. Aştept ora 4.

2 comentarii:

M spunea...

Ce sa zic, dupa descrierea ta, la mine la birou mi se pare brusc o oaza de civilizatie, desi uneori e cam mare tacerea, mai simti nevoia de un spirit glumet si aerisit. Sper totusi ca exgerezi, aflat fiind intr-un moment de slabiciune. :) Totul e cum te pozitionezi mental fata de problema. N-o lasa sa te rapuna. :)

Dee spunea...

La mine se aude asa:
- zgomot de taste;
- dupa fo 2 ore de munca, se aude si muzica din castile oamenilor care scot in continuare aceleasi zgomote de taste;
- se chicoteste din cand in cand (oamenii care scot zgomote de taste, vorbesc intre ei)

Se si vorbeste... frant, asa... intre idei.

De la 14 pana la sfarsitul programului se rade in hohote, se schimba pareri si se fac amenintari legate de vazutul tramvaiului de aproape sau de hranit pestii din Bahlui (daca mai sunt).

Lumea pleaca fericita acasa, serverul toarce ca un motan calm. Rasul de la birou continua si pana acasa. Ura!

Mulzu! Am ras si-acasa citind pe-aici!

Trimiteți un comentariu