28 decembrie 2005

Revelaţia momentului

Există lucruri care îţi intră în cap pe nesimţite, apoi rămîn acolo ascunse şi te influenţează cu perversitate fără ca să-ţi dai măcar seama. Adînc am mai zis-o şi de data asta!

Am intrat săptămîna trecută în libraria din localitatea de baştină cu gîndul să fac un plin de cărţi. Recunosc că nu m-au atras tare multe înăuntru deşi este de remarcat faptul că se găseau acolo mai toate titlurile la modă în vest. Eu căutam ceva mai băştinaş, mai proaspăt şi care să mă intereseze, bineînţeles. Cînd dădeam să ies dezamăgit, zăresc oropsită într-un colţ o carte scrisă de un personaj pe care l-am cunoscut de mult în realitate.

Eu lucram la camera 13, desfăceam calculatoare şi mă certam periodic cu o domniţă de la redacţia economică pe care recunosc cu ruşine că am făcut-o cîndva vacă, iar el scria cu vreo două camere mai încolo despre "ilevul Nelu" în pagina de umor a ziarului. Îl citeam periodic, "mă rîdeam di mă strîcam" şi apoi uitam. Acum îl văd în volum. Interesant. L-am cumpărat aşadar de îndată şi, cu complicitatea binecuvîntată a transportorului electric în comun cu care mă deplasez zilnic spre locul unde produc bani şi atît, citesc şi "mă rîd di mă strîc".

Şi ce crezi că a constatat băiatul? Că afară e la feeeel. Pardon, am încurcat filmele. De fapt am constatat cînd rîdeam azi dimineaţă că textele lui parcă ar fi fost scrise de mine. Nu, mă înşel, de fapt sînt scrise aşa cum aş vrea eu să le scriu pe ale mele. Cred că e cazul să mă las de meserie.

Pe plicuri am mai citit şi că, înainte de vopsire, ouăle trebuie fierte ca să fie tari; deoarece le-am pipăit coaja, am ciocănit-o cu unghia şi nu mi-a părut defel moale, mi-am închipuit că fuseseră deja fierte de cineva.
Cip Ieşan - Cum am făcut ouă roşii, galbene şi albastre, în volumul Întoarcerea punguţei cu doi bani, editura Polirom, 2005

5 comentarii:

Anonim spunea...

I don't suppose that very promising book might be borrowed to some far-from-home expat who might also like to read it, would it ?

Zdrîngu spunea...

Ce s-a intimplat cu Scriptorium, domnule Dadi? Ce-i cu situl acela infam care se afiseaza in locul lui?

Cit despre carte, ies, ai cud lend it to iu, if intristid, ail contect iu bai imeil.

Anonim spunea...

Situl cel infam e situl firmei pe banii căreia Scriptorium a fost atâta amar de vreme online. Cum am părăsit firma, iaca rezultat.

Dar va fi online din nou, zilele astea în mod normal.

Cât despre carte, sunt foarte intristid, aştept mailul :)

Anonim spunea...

Iaka, nu stiam de 'Intoarcerea pungutei...' [oare au cazut aia doi bani din ea :)), can' s-a intors? Adica... pingutaaaa]

Asta cu 'ma rid de ma stric', n-am mai auzit-o de pe-atunci cand ma perindam prin corpul D (aripa stanga), sa-mi vad notele din sesiune.

Zdrîngu spunea...

Incerc sa imi amintesc unde era corpul D. Nu cumva in spate la Piata Unirii, erau si studenti de la Conservator pe acolo?

Trimiteți un comentariu