09 ianuarie 2006

Gesturi de mult uitate

Cum azi dimineaţă aveam o întîlnire ceva mai intimă cu o doamnă care locuieşte într-un imobil nu foarte departe - eu urma să îmi arăt trunchiul herculean şi ea urma să mă pipăie cu stetoscopul - m-am gîndit că e momentul pentru baia anuală. Dacă nu există o lege a lui Murphy pentru ocazie, atunci ar trebui inventată una, pentru că taman azi dimineaţă apa caldă nu curgea. Nenea Lourenço, responsabilul cu bunul mers al lucrurilor în bloc, cînd m-am dus să-l văd după ce am hotărît dezgroparea securii războiului, m-a asigurat gentil că "se rezolvă în 5 minute, băieţii lucrează deja". Da, evident, ţeavă reparată în cinci minute, pe cine crede el că fraiereşte? Cum apa caldă tot nu venise la jumătate de oră de la interpelare, am hotărît cu inima strînsă să aplic metoda bătrînească ştiută de pe timpul cînd se lua curentul în fiecare seară iar apa caldă venea de 2 ori pe săptămînă cîte 2 ore, din care 30 de minute curgea rece: spălatul în lighean.

Eu, care credeam că aşa ceva nu se uită, pentru că e ca mersul pe bicicletă, am rămas surprins de stîngăcia cu care m-am achitat de această sarcină penibilă, ca să constat în final că efortul meu a fost în van: doamna cu care aveam rendez-vous a considerat că 38,5 grade nu e o temperatură suficientă pentru a sta măcar două zile la pat şi nu a vrut în ruptul capului să mă oprească decît pînă mîine.

3 comentarii:

lektor spunea...

Multa camomila, si fara cafea!!

Eventual un strop de coniac la cina :-)

Iliuţă spunea...

Cu cafeaua e cam prea tirziu :) Deja am bagat mai multe miligrame fatale de cofeina in mine la micul dejun.

Andreea spunea...

nici eu nu am avut apa calda o luna.. noroc ca aveam la birou :D unde ma duceam cu sampn, gel de dus etc...

Trimiteți un comentariu