Aeroportuare

Hotărît lucru, cînd personalul ADP îşi pune în minte să frece la melodie pe călătorii plătitori de bilet de avion, reuşeşte fără prea mare efort.
Exemplu: două ghişee de cichin pentru un anume zbor. Lume multă, îmbulzeală. La fiecare zece minute, cele două ghişee refuză să mai lucreze şi instantaneu se deschid cele două ghişee de alături. Toată lumea, cu arme şi bagaje, se deplasează lateral la noile ghişee. Evident că unii profită de mişcare pentru a mai avansa cu cîteva poziţii, în detrimentul celora care fiind prea aproape de ghişeu nu se pot deplasa lateral din cauză că sînt în dreptul barelor metalice de demarcare a cozii: tête de con, connard, va te faire foutre şi alte asemenea. La îmbarcare, se aşteaptă o jumătate de oră suplimentară, pentru că şoferii autobuzelor care transportă călătorii la avioane sînt şi ei în grevă. Cînd în sfîrşit catadicseşte unul să apară, rîde sadic la lumea enervată. Să mai zic că am plecat cu două ore întîrziere şi ca am pierdut zborul de corespondenţă în Barcelona?

N-are nimic, asta mi-a permis să arunc un ochi prin aeroport şi să mă minunez de cîte şi mai cîte, ca de exemplu de inscripţiile de pe pachetele de ţigări:
"Fumar provoca cancer mortal de pulmón."

Dacă începutul a fost atît de problematic, ar fi cazul ca şi sfîrşitul să fie la fel, pentru unitatea naraţiunii: avionul stă la coadă pentru decolare, cînd în sfîrşit îi vine rîndul, îşi ia puţin avînt, apoi încetineşte şi iese pe undeva pe stînga:
"Leidiz end gentlămen, avem o defecţiune technică şi ne întoarcem la standuri."
Cînd în sfîrşit airbusul a ajuns (cu bine) la Orly, operatorul punţii mobile, în grevă fiind, ne-a lăsat încă o jumătate de oră să fierbem pînă să lipească burduful.