Cele cîteva pagini de demonstraţie care urmează îşi trag forţa din faptul că povestea este adevărată pe de-a-ntregul, din moment ce am imaginat-o de la un capăt la celălalt.
şi
Colin coborî din metrou, apoi urcă scările. Ieşi în direcţia greşită şi înconjură staţia pentru a se orienta. Luă direcţia vîntului cu o batistă de mătase galbenă şi culoarea, luată de vînt, se depuse pe o clădire cu o formă neregulată care luă astfel alura piscinei-patinoar Molitor.
4 comentarii:
chiar o recitesti? :-D
Nu o recitesc, o citesc pentru prima oara :)
despre ce se vorbeste in propozitie? mie piscina imi aduce aminte de "Life of Pi"...
În propoziţie este vorba despre o carte a lui Vian, "L'Ecume des jours", achiziţionată la sugestia indirectă a graţioasei d-şoare Zeeny.
Asta e tot :)
Trimiteți un comentariu