16 februarie 2006

Sfînta Treime fiscală

Trăim într-o societate hi-tech în care pînă şi mersul la toaletă se poate face online. Informarea fiscului despre o banală schimbare de adresă poate fi făcută aşadar doar pocnind din codiţa şoricelului.

Iată paşii de urmat pentru a informa variile instituţii despre fericita schimbare de adresă:
  1. Se deschide în navigatorul favorit, adică IE (cu siturile oficiale nu se ştie niciodată), pagina serviciului facultativ şi gratuit de schimbare a adresei oferit cu multă bunăvoinţă de statul francez.
  2. Se introduce vechea adresă, apoi cea nouă şi se bifează instituţiile ce trebuiesc informate.
  3. Se verifică de cîteva ori şi se apasă Envoyer.
  4. Se poate deci merge la culcare în linişte.
  5. În seara zilei de 15 februarie se deschide televizorul pe canalul Sarko şi se află astfel de la Jean-Pierre Pernaut că mai sînt cîteva ore pînă la termenul limită pentru plata primei treimi a impozitului, conform cu avizul primit prin poştă cu ceva timp înainte.
  6. Se pronunţă cîteva incantaţii cu cuvinte care rimează în română cu brazdă şi pensulă.
  7. Se deschide în navigatorul favorit, acelaşi de la 1, pagina ministerului de finanţe şi se găseşte serviciul pentru plata online a impozitului. Acolo afli că ţi se cere o informaţie care se află pe avizul neprimit.
  8. Se pronunţă din nou cîteva incantaţii, unele adresate poştei pentru banii plătiţi pentru redirecţionarea scrisorilor către noua adresă.
  9. Se încearcă, tot în navigatorul favorit, într-una din multiplele ferestre deschise şi care ţi-au umplut deja ecranul - prin grija inspirată a autorului sitului - consultarea dosarului fiscal în vederea aflării informaţiei lipsă, aşa cum s-a putut face spre exemplu anul trecut.
  10. Se află cu această ocazie că pentru a vă servi mai bine, serviciul online a evoluat şi că este necesară o nouă înscriere pentru a beneficia de noile facilităţi. Pentru aceasta vă sînt necesare doar informaţiile de pe avizul de impozitare de acum doi ani de zile, plus un anumit cod aflat pe formularul de declaraţie pe hîrtie pe care l-aţi primit acum un an de zile dar pe care l-aţi aruncat la coş deoarece aţi declarat online, declaraţia pe hîrtie devenind astfel inutilă.
  11. Se pronunţă iarăşi cîteva incantaţii, dar mai diversificate şi în minim trei limbi de circulaţie, ca să se mire şi vecinii de deasupra de cîte limbi cunoaşteţi.
  12. A doua zi dimineaţa se ia drumul fiscului şi se discută cu doamna de la accueil care explică gentil că pe viitor e mai bună utilizarea telefonului pentru schimbări din astea de adresă. Se poate afla astfel că dacă plăteşti online, mai ai timp încă 5 zile fără penaliltăţi, dar că dacă faci un cec pe loc şi îl dai la casierie la ghişeul alăturat nu mai plăteşti nici o penalitate. Cum carnetul de cecuri a fost uitat acasă, nu mai rămîne decît posibilitatea plăţii online. Iar online?!

5 comentarii:

Anonim spunea...

Hi hi hi. Sa inteleg oare ca institutiile statului sunt la fel peste tot? Speranta moare ultima.

Zdrîngu spunea...

Eu zic ca in general e ok pe aici, cu conditia sa nu te impinga mititelul sa perturbi cu ceva rutina institutiilor.

boyarul spunea...

Orice sitem computerizat are plusuri si minusuri.
Oriunde e birocratie. Fie intr-o forma usoara sau acuta.
Long live the eCitizens!

Zdrîngu spunea...

Da, pai la voi vi-l trage la sursa daca nu ma insel.
Aici nu, declari in prima parte a anului ce-ai cistigat anul trecut si in septembrie iti vine un aviz cu cit ai de plata. Dar pina in septembrie, ca nu cumva sa te uite, ei iti tot cer bani, fie in trei parti, fie in fiecare luna, cum ai ales, in septembrie urmind sa le platesti ...
"... ce-a mai ramas.
Dar frigiderul meu e gol desigur,
Nu stiu cum fac ca uit mereu
E ora la care nu e curent
In apartamentul meu
Si m-apuca un sooomn"

Zdrîngu spunea...

D-le Boyarul, adevăr grăieşti.
Aleluia brozăr! Gadblesiu!

Trimiteți un comentariu