Au cam pe la treizeci de ani. Lucrează în firme bune, sînt avocaţi, economişti sau informaticieni de geniu (acesta e un pleonasm).
Eii au un început de chelie care mijeşte deasupra unui cap rotunjor cu barba de trei zile. Cînd începutul cheliei nu se poate zări, este din cauza şepcii cu cocacola cîştigată la tombolă la mecdonalds. Pe sub tricoul cu muşchi se conturează delicat nişte colăcei incipienţi de slănină, vizibili mai ales cînd stau aşezaţi în metrou. Poartă pantaloni scurţi, ceva între şort şi bermude - obligatoriu cu dungi fine verticale - care pe aici se cheamă caleçon şi se poartă de obicei sub pantaloni. În picioare au sandale.
Elele sînt mici şi firave şi poartă blugi din ăia cu talie joasă şi tricouaş deasupra buricului.
De obicei vorbesc suficient de tare ca să se audă din capătul celălalt al vagonului iar din vocabular nu lipsesc cuvinte ca hă-hă-hă, gugăl, ce începe cu p şi se termină cu ulă şi pendulează, patrulează sau are păr. La fiecare pensulă de-a băieţilor, fetele chicotesc pe înfundate, ascunzîndu-şi nasul în bicepşii lor, mînca-ţi-aş.
9 comentarii:
Azi am fost la aeroport. Da, ti se face rusine... poate o sa scriu despre asta.
Una dintre cele mai umilitoare chestii pe care le-am trait a fost acum vreo patru ani cand, revenind dintr-o excursie, pe aeroportul Otopeni trona un mare panou. Reclama era la un hotel bucurestean de 5 stele (lant international...); unul dintre avantajele acestui hotel era ca... "avem apa calda", spus in toate limbile pamantului... Asa ca nu ma mai mira -ula din gura turistilor romani de peste tot si de nici unde.
Nu pot sa zic ca mi-e rusine. As spune ca-s mai degraba amuzat. Oricum nu intelege nimeni nimic din ce povestesc ei acolo. Cred ca singura certitudine a occidentalului de baza e ca vin de undeva din Europa de est.
In plus, nici reprezentanti ai altor neamuri nu-s mai breji. Sa-i vezi pe (unii) italieni sau pe americani! Sau olandezii doi pe doi pe care i-am vazut deunazi care pozau cu telefoanele sinii unor frantuzoaice si vorbeau cu hăhăhă pe limba lor in timp ce fii-miu incerca sa doarma in carucior linga ei! :)
ai mai ca informaticienii e educati!
:)))
Iaca revin, sa-nteleaga lumea de ce-s rusinat :)
Povestea mea e de la Otopeni. Adica de la Anri Coanda, ma scuzati. Sala de asteptare. La capatul mantinelei taxistii cu ecuson, haidade! haraseaza in special tinerele doamne si domnisoare si cetatenii strainii cu dare de portofel: "Taxi? oficial!", poate pica de-un milion acolo. Obiceiul acestor specimene e sa poposeasca in turma, fiind cunoscut apetitul bizonului pentru companie fina, sa vorbeasca tare, si, in general, sa repete aceeasi poanta de mai multe ori. De prea multe ori. Ma rog, pana aici nicio problema, daca nu cumva persoana pe care o astepti tu nu si-a pierdut cumva bagajul. Daca si l-a pierdut, e problema ei. Problema ta e ca ai timp sa observi comportamentul acestor rechini (da, ii urasc). Si mai fac parte si din prima impresie pe care o lasa unora de n-au mai fost niciodata pe la noi. De exemplu', domnu Iosif. Domnu' Iosif este un barbat la patruzeci si ceva, de culoare. Ipochimenele il vad un pic dezorientat, asa ca ataca la plezneala: "Mister John?". Omul, un pic bezmetic, cum esti dupa ce ai zburat cu turbulente, zice: "No, Mr Iosif". In fine, s-au hahait aia de fata cu omul de-mi venea sa intru in pamant de rusine. Pe urma l-au trimis inapoi, sa se uite daca il asteapta totusi cineva. Marinimosi, n-am ce zice, numai ca eu a trebuit sa mai ascult o juma' de ora poanta cu "Domnu' John? Nu, domnu' Iosif!". Ca asa-i la sosiri internationale, mojicia e pe repeat. Na, ca am scris.
Sa te scuzam?! CTP-ul sa te scuze! El era oripilat pe prima pagina la Adevarul mai demult din cauza ca pilotul indraznise sa spuna ca aterizeaza pe aeroportul Otopeni. :)
Da, cu taxistii stiu cum e, ii infrunt si eu de fiecare data. Dar fac si ei parte din culoarea locala. :)
Nu se pune, din doua motive:
unu: nu mai tin minte
doi: vorbeam incet
:)
In plus, n-aveti inceput de calvitie burta nu e vizibila si nici la megonads nu mincati.
Da, in masura in care chelia si burtica se asorteaza in mod rafinat cu patrulele.
Trimiteți un comentariu