Poate că aţi remarcat prin aeroporturi, imediat ce treceţi de controlul de securitate, nişte borcane în care cetăţenii călători au depus la cererea organelor obiecte precum: cuţite de bucătărie, foarfece, pile de unghii, bricege ordinare, dar şi bricege elveţiene.
Ei bine, ieri, pe aeroportul de la Geneva, m-a controlat la sînge un cerber helvet, dar nu mi-a găsit nimic. Imediat ce am scăpat de el, cum mai aveam ceva timp, m-am pus pe vizitat cele doua buticuri din sala de îmbarcare unde, alături de diverse obiecte împodobite cu vaci şi/sau cruci albe pe fond roşu, se afla înspre comercializare şi o gamă largă de bricege elveţiene.
În treacăt fie spus, pe cînd mă aflam în troleibuz, chiar înainte de a coborî la aeroport, am văzut o poartă larg deschisă pe care se putea intra în voia cea bună, cu acces direct la vreo trei avioane British Airways parcate la vreo 10 metri mai încolo.
7 comentarii:
Hehe, acu' vreo trei ani, ceva asemanator mi s-a intimplat si mie dupa ce am aterizat intr-o seara tirziu la aeroportul din Geneva, dupa un zbor cu un avion de marimea unui autobuz, dinspre Milano. Eram o mina de oameni in masinarie, trapa s-a deschis, am coborit si... nici urma de autobuz in zona, am asteptat oleaca sa se intimple ceva, individul care era la scara se evaporase intr-un mod misterios, nimeni nu miscula la bagaje, nimeni care sa ne indrume incotro s-o luam, echipajul parea baricadat in avion si nu mai dadea semne de viata; am pornit ca oile spre unul din terminale - cel mai apropiat desigur; n-am mers mult, ce-i drept, doar ca apendicul terminalului pe care-l ochisem nu avea aparent nici o poarta prin care sa intram. Uitindu-ne inauntru printr-un perete de sticla, nici tipenie de om, au trecut citeva minute bune de asteptare si deruta, presarate cu remarci, cind agresive, cind glumete, ale citorva cu care impartaseam bizara situatie. Dupa un timp suficient de lung, cit nerabdarea sa ia o tenta deja neplacuta, aparu un tip care nici nu ne-ar fi bagat in seama daca nu am fi inceput sa batem disperati cu pumnul in geam. S-a produs contactul mult-asteptat si ne-am apucat febril de gesto-dacica, cu ajutorul careia am fost indrumati spre o poarta laturalnica pe care nu o descoperisem din pricina intunericului. Era, evident, incuiata. Acelasi tip de mai devreme a aparut totusi rapid in zona si ne-a deschis. Am intrat victoriosi in incinta aeroportului. Asta fu primul meu contact cu functionalitatea si precizia elvetiana. :)
Bine ai revenit, M. că începeam să mă plictisesc!
Aceasta este într-adevăr o poveste comico-halucinogenă. Dar, dacă e să facem o mică aproximaţie, putem să ne-o explicăm: Geneva e mai mult Franţa decît Elveţia. Spre exemplu, patru zile cît am stat acolo n-am avut nevoie deloc de franci elveţieni. :)
...iar in Muntenegru moneda oficiala e euro, nu se accepta dinari!
Apropo, si eu am iesit pe pista la Charles de Gaulle-Paris odata, gresisem poarta, nu era nimeni sa ma opreasca. M-am intors eu, ca mi se facuse frica...
Diferenţa este că moneda oficială în Muntenegru este chiar euro, în timp ce în Elveţia este francul elveţian :)
Bine te-am regasit. :)
"Aceasta este intr-adevar o poveste comico-halucinogena"
Trebuie sa recunosc ca pe mine mai mult m-a destins episodul decit m-a scos din papuci, desi era cam tirziu si ma regaseam dupa un zbor cam zgiltiitor peste Alpi. Nu uita c-am zburat cu autobuzul. Sau poate de-aia. :) Oricum, faptul ca si in patria ceasurilor se poate calca in strachini la modul apasat si grosier, mi-a relevat dimensiunea umana societatii elvetiene. Mi-au devenit brusc simpatici. Banuiesc insa ca ceasul cu cuc a fost inventat in partea nemteasca. :) Cit priveste amanuntul cu francii, multam, o sa trec pe-acolo in curind si, fiind doar in trecere (tot vreo 3-4 zile in total), nu m-as mai fi incurcat si cu valuta lor.
Atenţie, la mine a mers cu euro peste tot, în schimb nu cred că merge cu dinari din aceia danezi ...
Pai si eu tot cu euro o sa-mi umplu buzunarele, pe linga niscaiva maruntis danez; doresc doar sa evit sa-i umplu si cu franci, deja ar fi prea mult de socotit pentru o vacanta de doar 10 zile unde cica ar trebui sa ma relaxez, nu? :)
Trimiteți un comentariu